Argumentarea proiectului Decretului nr.1 al Președintelui Republicii Moldova “Cu privire la dizolvarea Parlamentului”

Dumitru Ciubașenco, candidatul “Partidului Nostru” la funcția de președinte al Republicii Moldova și-a asumat angajamentul să emită, după alegerea sa în calitate de  șef al statului, Decretul nr.1 “Cu privire la dizolvarea Parlamentului”, cu scopul  resetării puterii în stat chiar din prima acțiune prezidențială. Marea semnificație a acestei oferte este “contractul” candidatului cu alegătorii în vederea debarasării societății de  actuala clasă  politică nelegitimă, iremediabil coruptă și putredă.

Alegerea candidatului Ciubașenco în calitate de președinte al Republicii Moldova înseamnă obținerea mandatului pentru dizolvarea imediată a Parlamentului și numirea datei alegerilor în noul Parlament. După alegerea noii componențe a legislativului și instaurarea noii puteri, va urma resetarea organismelor de stat și instituțiilor juridice, pentru a nu permite regimului oligarchic capturarea lor, la fel, pentru asigurarea funcționării eficiente în interesul cetățenilor și independenței de factorii politici. Candidatul  Ciubașenco pledează pentru convocarea Adunării Constituante în vederea  elaborării unei noi Constituții care, după aprobarea în cadrul referendumului general-național, va fundamenta crearea celei de-a Patra Republici Moldova. Dizolvarea Parlamentului nelegitim este primul pas cu scopul atingerii acestui obiectiv.

ro_ukaz

Proiectul Decretului nr.1, propus de candidatul Ciubașenco alegătorilor, este fundamentat pe plan social, politic, juridic și procedural. Documentul este pe deplin corelat cu legislația în vigoare, la fel, cu drepturile fundamentale ale omului, angajamentele internaționale ale Republicii Moldova.

Angajamentul  candidatului “Partidului Nostru” reiese logic din opiniile și doleanțele cetățenilor, care sunt sursa suveranității – puterii supreme. Pe parcursul ultimilor 7 ani, în perioada aflării la putere a echipei politice actuale, numărul cetățenilor care consideră că pentru a schimba situația social-politică din țară este necesară înlocuirea Guvernului, a crescut de 4 ori, atingând nivelul de 70% din populația republicii. Dorința cetățenilor de a schimba guvernul este confirmată prin faptul că peste 80% dintre ei sunt convinși că țara se mișcă într-o direcție greșită, iar credibilitatea principalelor instituții publice s-a redus până la 5-10%. Antiratingul conducătorului de-facto al Republicii Moldova Vladimir Plahotniuc ajunge până la 95%.

Situația din Republica Moldova, în urma acțiunilor așa-numitului ”guvern pro-european”, trezește îngrijorare la cel mai înalt nivel internațional. Dovadă indiscutabilă a acestora servește articolul semnat de  Thornbiorn Jagland, Secretar General al Consiliului Europei, publicat în august 2015, în ziarul The New York Times. ”Acest stat capturat trebuie returnat cetățenilor săi”, – scria Jagland.

Șeful Consiliului Europei a relevat dezamăgirea totală a cetățenilor Moldovei, democrația nefuncțională, epidemia de corupție, furtul miliardului din bănci, crima organizată, traficul de persoane și migrația. Peste un an după publicarea acestui articol, situația doar s-a agravat. Moldova rămâne un stat, prins în capcană. Nu doar toți cetățenii țării, dar și întreaga comunitate internațională știe cine a capturat-o: oligarhul Plahotniuc.

Evaluările politice ale Secretarului General al Consiliului Europei sunt  confirmate de procesul-verbal secret, prin care liderii așa-numitei ”Alianțe pentru Integrare Europeană” au împărțit între ei instituțiile normativ-juridice ale statului cu scopul îmbogățirii personale sau de  clan. Dovadă sunt declarațiile făcute pe 7 mai 2015 în cadrul audierilor parlamentare, atunci când conducătorii de cel mai  înalt rang, responsabili pentru reglementarea și supravegherea sectorului bancar și lupta împotriva corupției, au recunoscut că nu doar au știut despre furtul secolului, dar și, la fel, au monitorizat această crimă, însă, fără ca cineva dintre ei să îndrăznească a se opune actului criminal.

Astfel  deducem că ei nici n-au intenționat să intervină în planurile liderilor politici care i-au promovat în funcții. O altă dovadă a acestora este stenograma ședinței secrete a Guvernului din 27 martie 2015, din care reiese că toți membrii Guvernului au știut despre furtul banilor din bănci. Concomitent eu nu doar că au închis ochii la această crimă, dar și au votat în unanimitate pentru compensarea sumelor sustrase de la băncile comerciale din rezervele Băncii Naționale. Ulterior, aceste împrumuturi ale BNM au fost reperfectate în datorii de stat, urmând să fie rambursate de toți contribuabilii din Republica Moldova timp de 30 de ani.

Candidatul la președinție din partea “Partidului Nostru” se angajează în fața alegătorilor din Republica Moldova și a partenerilor internaționali pentru dezvoltare să realizeze apelul lui Iagland privind obligația de a restitui statul cetățenilor acestuia.

Actualul Parlament de legislatura a XX de la bun început a fost unul nelegitim. El a fost ales în rezultatul mai multor  falsificări, dintre care cea mai gravă a fost eliminarea ilegală din alegeri, cu trei zile înainte de votarea din 30 noiembrie, 2014, a partidului lui Renato Usatîi care, potrivit sondajelor de opinie, urma să obțină majoritatea locurilor în Parlament. Motivele false pentru care acest concurent electoral a fost eliminat din alegeri, nu s-au confirmat în instanța de judecată. Toate acuzațiile împotriva partidului lui Usatîi au fost recunoscute nesemnificative prin decizii judecătorești.

Acțiunea împotriva Republicii Moldova în legătură cu acțiunile ilegale ale autorităților sale în cadrul campaniei electorale din 2014 a fost pusă pe rol de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Validarea de către Curtea Constituțională a alegerilor parlamentare din 2014,  în virtutea faptului că încălcările nu au afectat rezultatul acestor alegerilor, din start s-a bazat pe argumente false.

Eliminarea partidului lui Usatîi  din cursa electorală, s-a soldat cu denaturarea  brutală a reprezentanței cetățenilor în cel mai înalt organ legislativ al țării. Peste numai  șase luni, la alegerile generale locale, “Partidul Nostru”, s-a bucurat de sprijinul electoratului, acumulând peste 10% din voturile alegătorilor în raioanele, în care votarea este una politică. Tot așa cum Curtea Constituțională a tot revizuit rezultatele reformei constituționale din anul 2000 – timp de peste 16 ani de zile – ea urmează să revizuiască și rezultatele alegerilor parlamentare din 2014, dar nu timp de 16 ani, ci chiar astăzi. Candidatul “Partidului Nostru” va oferi  Curții Constituționale posibilitatea să-și repare propria sa greșeală și să anuleze rezultatele alegerilor din 2014, confirmând constituționalitatea Decretului prezidențial privind dizolvarea Parlamentului.

Asupra  ilegalității actualului Parlament indică și faptul că în ajunul alegerii acestuia, partidele de guvernământ au adoptat decizii secrete și au dosit informatii despre furtul miliardului, drept care a fost dată o lovitură grea economiei țării și bunăstării cetățenilor. În situația în care pe parcursul campaniei electorale poporul suveran a fost privat de informații de importanță vitală pentru națiune, difuzarea cărora ar fi afectat inevitabil rezultatele votării, lipsesc orice temeiuri de a considera că respectivele  alegeri au fost legitime.

Furtul miliardului era imposibil fără participarea tuturor conducătorilor de rang suprem din stat, Guvern, Banca Națională și organismele de drept. Ei cu toții sunt complici la săvârșirea acestei crime, drept care li se cuvin pedepse binemeritate. Persoanele care în cadrul acestui dosar déjà au fost arestate și judecate, îl numesc pe Plahotniuc principalul beneficiar al furtului acestui miliard de euro. Însă organele de drept și instanțele de judecată, controlate de oligarh, refuză să investigheze acuzațiile împotriva acestuia.

Actualul Parlament de la bun început nicidecum  nu reflecta  voința cetățenilor. În cadrul legislativului, prin mită, intimidare și șantaj (asupra cărora insistă deputații însăși) a fost săvârșită  a doua denaturare a reprezentanței, atunci când a fost formată așa-numita “majoritate a lui Plahotniuc” în componența a 57 de deputați. Această majoritate a fost creată prin corupere politică cu implicarea dezertorilor din alte formațiuni. Alegătorii niciodată nu au votat pentru o asemenea majoritate. Această majoritate nu reprezintă interesele cetățenilor. Ea este pusă în serviciul unei singure persoane – Plahotniuc. Respectiva majoritate, cu încălcarea tuturor procedurilor, a investit în mod ilegal guvernul Pavel Filip. În special, a fost  încălcat articolul 98 din Constituție care prevede examinarea în cadrul Parlamentului a programului de activitate și a componenței Guvernului.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a încălcat din nou Legea fundamentală. Printr-o decizie din 4 martie 2016, ea a modificat  efectiv Constituția, fără a avea dreptul să  procedeze  astfel.

Încălcarea Constituției și a altor legi de către Parlament, Guvern, Curtea Constituțională a generat o situație de haos juridic.

Plahotniuc și-a însușit samovolnic titlul inexistent ”Coordonator al Consiliului Coaliției de Guvernământ”, în pofida faptului că nici o lege nu prevede astfel de ”organe ale puterii” și ”posturi”. Astfel, Plahotniuc a încălcat alineatul (2) din articolul 2 al Constituției, care stipulează: ”Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.”

Toate strucutrile de forță și instanțele de judecată ale Republicii Moldova sunt puse în serviciul unui singur om – Plahotniuc. În timpul protestelor de masă, locuințele și oficiile sale au fost păzite de întregul efectiv al poliției moldovenești și de “armată privată” ilegală a oligarhului. Pe 27 august, cu prilejul aniversării a 25-ea a independenței Republicii Moldova, poliția a folosit împotriva cetățenilor pașnici gaze lacrimogene.

Campania electorală prezidențială a fost inaugurată  cu fraude grave din partea autorităților. Împotriva liderilor și susținătorilor partidelor de opoziție este efectuată o supraveghere ilegală, sunt inițiate acțiuni de intimidare și calomniere, la fel, sunt fabricate dosare penale. Posturile de televiziune care îi aparțin lui Plahotniuc sunt preocupate de manipulări și de “spălarea creierelor”, în cele mai odioase tradiții ale regimurilor totalitare. Cetățenii Republicii Moldova, partenerii țării noastre din străinătate, își exprimă îngrijorarea că rezultatele alegerilor, dacă nu vor fi pe placul lui Plahotniuc, vor fi fabricate sau în genere anulate.

Regimul lui Plahotniuc încalcă obligațiile internaționale ale Moldovei, în special, dispozițiile unuia dintre documentele constitutive de bază ale ONU, Declarației Universale a Drepturilor Omului, în care se prevede: “Este esențial ca drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul să nu fie silit să recurga, ca soluție extrema, la revolta impotriva tiraniei si asupririi.”

Alegerea directă a Președintelui Republicii Moldova, programată pentru 30 octombrie 2016, are menirea să pună capăt regimului antipopular, în frunte cu uzurpatorul Plahotniuc. Dumitru Ciubașenco, candidat al “Partidului Nostru” la președinție,  declară că Plahotniuc trebuie să fie arestat și judecat pentru uzurparea puterii, complicitate la furtul miliardului și alte infracțiuni.

Candidatul Ciubașenco propune un instrument absolut legitim pentru a atinge acest scop:  Decretul privind dizolvarea Parlamentului și numirea  datei alegerilor parlamentare anticipate.

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Constituție, “Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.”

Articolul 38 (1) din Constituție prevede: “Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. ”

Articolul 39 (1) din Constituție stabilește că “Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.”

În conformitate cu articolul 76 (3) din Codul electoral, “În cazul dizolvării Parlamentului, prin acelaşi decret al Preşedintelui Republicii Moldova, se stabileşte data alegerii noului Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc peste cel puţin 60 de zile, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la dizolvarea Parlamentului.”

Angajamentul  candidatului ”Partidului Nostru” la funcția de președinte, de a salva statul, capturat de oligarhul Plahotniuc, se bazează pe plenipotențele consfințite în Constituție ale șefului statului și pe principiile statului de drept, stipulate în Hotărârea  Curții Constituționale din 22 aprilie 2013 și în alte decizii ale Curții Constituționale.

Candidatul ”Partidului Nostru”, după alegerea în funcția de președinte,  va face uz de toate plenipotențele constituționale în domeniul securității. Concluziile și acțiunile sale în calitate de șef de stat, comandant suprem al Forțelor Armate, președinte al Consiliului Suprem de Securitate vor fi confirmate de dovezile de netăgăduit ale captării instituțiilor statului de oligarhia coruptă. Jurămîntul Președintelui (articolul 79 alineat (2) din Constituție) îl obligă la modul direct să apere ”democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale omului”, care astăzi sunt călcate în picioare de actuala putere.

În afară de plenipotențele sale directe, președintele va recurge și la prevederile articolului 87 alineat (4) din Constituție: “Preşedintele Republicii Moldova poate lua şi alte măsuri pentru asigurarea securităţii naţionale şi a ordinii publice, în limitele şi în condiţiile legii.”

În caz dacă va lua măsuri suplimentare, președintele  se va baza pe Hotărârea Curții Constituționale din 22 aprilie 2013, care a constatat că:

  • În Preambulul său, Constituţia Republicii Moldova face referinţă la statul de drept ca valoare supremă… Derivând din textul Preambulului Constituţiei, principiul statului de drept este reluat în articolul 1 alin. (3) din Constituţie; Preambulul are un rol-cheie în înţelegerea şi aplicarea textului Constituţiei şi poate fi invocat ca izvor de drept. Atunci când există mai multe interpretări, opţiunea conformă Preambulului prevalează.
  • corupţia submină democraţia şi statul de drept, conduce la încălcarea drepturilor omului, subminează economia şi erodează calitatea vieţii. Prin urmare, lupta împotriva corupţiei este parte integrantă a asigurării respectării statului de drept;
  • Curtea statuează, cu titlu de principiu, că orice mandat politic trebuie să se bazeze pe încrederea cetăţenilor şi a reprezentanţilor acestora. Într-o democraţie veritabilă, normalitatea constă în demisia imediată a persoanelor care şi-au pierdut încrederea publică, fără a se ajunge la demitere.;
  • Curtea reţine, cu valoare de principiu, că statul de drept nu este o ficţiune, care are doar natură declarativă. Funcţionarea statului de drept trebuie să se manifeste prin acţiuni practice;

* Curtea reţine că, în respectarea principiului constituţional al statului de drept şi în considerarea interesului general al cetăţenilor, este imperativă luarea măsurilor necesare pentru asigurarea aplicării rapide a suspendării sau demisionării miniştrilor şi altor demnitari de rang înalt care fac obiectul unor dubii rezonabile în materie de integritate.

Argumentele motivate ale Curții Constituționale, care se referă la eliminarea corupției în instituțiile publice, se aplică în totalitate Parlamentului, care și-a pierdut încrederea cetățenilor, denaturează reprezentarea poporului și, desigur, este bazat pe corupție politică. Prin urmare, având mandatul poporului de a pune capăt corupției și confruntându-se cu un Parlament nelegitim și corupt, președintele ales va restabili normele, respectarea  cărora este cerută de Curtea Constituțională, prin dizolvarea Parlamentului, care a încalcat aceste norme.

În conformitate cu Legea fundamentală a statului, poporul și-a exprimat voința de a alege președintele, confirmând astfel punctul de bază din programul său electoral și anume, că actualul Guvern este ostil poporului, nelegitim, corupt, nu reflectă interesele majorității cetățenilor și trebuie destituit. Candidatul ”Partidului Nostru” la președinție Dumitru Ciubașenco își asumă obligația să dizolve un asemenea Parlament. Președintele, ales în asemenea condiții, primește de la popor împreună cu mandatul misiunea directă să  emită Decretul de dizolvare a Parlamentului și să numească data organizării unor noi alegeri anticipate în Parlament. Acesta nu va fi Decretul unui președinte, ci Decretul întregii națiuni. Poporul are dreptul și angajamentul să-și impună voința sa actualei puteri nelegitime. Decizia președintelui, care întruchipează voința poporului, este absolut legică și legală.